Ceai Fares Radacina de Brusture, punga 50 grame

Contribuie la purificarea organismului.

Ajută la menţinerea sănătăţii pielii.

Contribuie la buna funcţionare a aparatului urinar.

 „Rădăcina de brusture a fost întrebuinţată ca diuretic şi diaforetic purificator al sângelui, utilă în special în gută, […]; de asemenea în diferite probleme cronice ale pielii, mai ales în psoriazis, prurigo şi acnee.”

The Dispensatory of the United States of America, 1918

Ingrediente: Brusture.  Rădăcinile plantei Arctium lappa L., fam. Asteraceae, conţin polizaharide (inulina), poliine, lactone sesquiterpenice, triterpene, derivaţi de acid cafeic, tanin, mucilagii, fitosteroli.

Beneficii:    

-ajută la drenarea organismului şi la purificarea sângelui;

-contribuie la buna funcţionare a tractului urinar şi îmbunătăţeşte eliminarea apei pe cale renală;

-ajută la menţinerea unui nivel normal de glucoză în sânge;

-ajută la menţinerea sănătăţii pielii;

-contribuie la confortul digestiv şi ajută la facilitarea digestiei grăsimilor;

-susţine sănătatea articulaţiilor.

Contraindicaţii:  Nu se recomandă în caz de hipersensibilitate la această plantă.

La dozele recomandate nu se cunosc contraindicaţii.

Mod de intrebuintare: Se beau 3-4 căni cu ceai pe zi.

A nu se administra continuu o perioadă mai lungă de 3 luni. Dacă aveţi nevoie în continuare de acest ceai, puteţi relua administrarea după o pauză de o lună.

Mod de preparare:  Peste o linguriţă de amestec de plante se toarnă 200 ml apă clocotită şi se lasă 10-15 minute acoperit, apoi se strecoară.

.

Mod de prezentare: punga 50g

A se pastra la loc uscat si la temperatura mediului ambient

Arctium lappa (Asteraceae)

     Denumirea științifică a brusturelui este Arctium lappa, numele de Arctium provenind din limba greacă, unde „arktos” înseamna urs, iar „lappa” înseamnă în limba celților labă. Deci, Arctium lappa ar insemna laba ursului, probabil datorită formei frunzelor sale mari, care aduce întrucâtva aminte de urma labei unui urs.

     Rădăcina de brusture era caracteristică în repertoriul medicilor populari din America și Europa. Europenii au început să o folosească puternic în Evul mediu, atât ei cât și predecesorii lor erau convinși de rolul diuretic și de curățare al sângelui prin eliminarea toxinelor din organism, chiar și microorganismele ce produc sifilis. În medicina tradițională chineză și indiană, medicii foloseau brusturele pentru tratarea răcelii, gripei și alte afecțiuni ale gâtului și pieptului.

     Brusturele este o plantă bianuală (trăiește doi ani). În primul an, brusturele are doar frunze, asezate sub forma unei rozete, un adevarat laborator de fotosinteză, care hrănește cu belșug de substanțe nutritive o radacină, transformând-o într-un depozit de substanțe. Din aceasta rădăcină va crește o tulpină de până la doi metri înălțime, cu flori nu foarte spectaculoase, care până în toamnă se vor transforma în binecunoscuții scaieți, care nu sunt altceva decât semințele de brusture. Planta bună de recoltat este cea în vârstă de un an.

     Brusturele s-a folosit din cele mai vechi timpuri ca un tonic pentru ficat. Are efect diuretic si ajută la eliminarea toxinelor din organism, tocmai de aceea este un bun remediu împotriva afecțiunilor pielii. Proprietățile sale antiseptice îl recomandă ca tratament pentru acnee, eczeme, psoriazis, pete maronii de bătrânețe, furuncul sau orice tip de iritație a pielii sau scalpului.

     Planta are acțiune diuretică și diaforetică, cu eliminarea acidului uric și a toxinelor din organism. Efectul coleretic se datorează principiilor amare care stimulează secreția sucurilor digestive și a bilei, stimulează digestia, funcția hepatică și pancreatică. În uzul intern, brusturele se folosește împotriva răcelii, gripei, afecțiunilor renale, litiazei biliare, hipertensiunii, diabetului zaharat sau furunculilor. Totodată, ceaiurile de brusture ajută organismul să elimine toxinele. În uzul extern, brusturele și-a dovedit eficacitatea împotriva afecțiunilor bucale, herpesului, rănilor și ulcerațiilor.

     Complexul de substanțe active precum inulina, mucilagiile, principiile amare, lactonele sesquiterpenice, acizii grași și vitaminele, au determinat studiile de specialitate să dovedească proprietățile benefice asupra sănătății organismului.